Hotel Traian, Braila Hotelul Traian este situat în centrul istoric al orașului Brăila, la 600 de metri de malul Dunării. Acesta oferă WiFi gratuit, parcare privată gratuită și un restaurant cu bar de noapte. Camerele Hotelului Traian sunt dotate cu minibar și TV prin cablu. Băile cu gresie au dușuri sau căzi și uscătoare de păr. La recepție se oferă un serviciu de transfer, închiriere de mașini și seifuri.

II Soare Paula - Magazin cu specific pescăresc.

Va invitam la Marina Braila sa incercati una din croazierele pe Dunare. Oferta noastra include plimbari si trasee variate in zona Insula Mica a Brailei, insotiti de personalul nostru specializat. in functie de preferintele si timpul dumneavoastra, punem la dispozitie ambarcatiuni de maxim 10 persoane, si trasee de pana la o zi. Toate aceste experiente inedite au loc in Rezervatia Naturala Insula Mica a Brailei si Zonele adiacente, unul din ultimele locuri cu adevarat salbatice din regiunea Dunarii de Jos. Poate necesita permis de conducator de ambarcatiune. Facilitălți/Caracteristici: - Parcare Nautică cu rampa de lansare - andocare pe apa sau pe mal - Vânzări ambarcațiuni - Închirieri ambarcațiuni - Service, montaj, intretinere motoare ambarcatiuni

Paradis Corso Brăila Restaurantul Paradis Corso și-a deschis porțile în anul 2012 și de la bun început își propune să devină locul în care bucătăria tradițională românească este placut completată de autenticitatea decorului cu influențe vintage. Situat chiar în inima Brăilei, în apropierea Catedralei "Nașterea Domnului", Restaurantul Paradis Corso pune la dispoziția clienților, spațiul ideal pentru o petrecere, o masă de afaceri sau o cină în doi. “““Atât gustul desăvârșit al bucatelor, pregatite cu multa dăruire de bucătarii noștri cât și amabilitatea și buna dispoziție cu care personalul vă întâmpină, întregesc atmosfera plină de ospitalitate.”” Decorul invită la voie bună iar produsele sunt atent selecționate pentru a creea mâncarea perfectă, un curcubeu de aroma și fragezime. Gustul bucatelor răsfață papilele gustative, provocând poftă de a gusta din fiecare pe nerasuflate. Savoarea mâncărurilor, delicatețea vinurilor românești și lumina care răzbate în interiorul restaurantului, conduc clienții spre voie bună și regretul că timpul nu stă în loc.” Vă așteptăm la Restaurantul Paradis Corso!

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PN-BmB) este situat în Sud – Estul României și ocupă un segment de 62 de km din Cursul Inferior al Dunării, între podul rutier Giurgeni-Vadu Oii (km 237, pe Dunăre, în amonte) și municipiul Brăila (km 175 în aval). PN-BmB este o Zonă umedă de importanță internațională declarată în iunie 2001 (ocupă pozitia 1074 pe lista Conventiei Ramsar) și din anul 2008 a primit statutul de Sit Natura 2000 atât ca Sit de importanță comunitară cât și ca Arie specială de protecție avifaunistică. PN-BmB conservă pe o suprafață de 241 km2 ultimele complexe de ecosisteme acvatice și terestre în regim liber de inundație ce au rămas în urma îndiguirii bălților Brăilei și Ialomiței (fosta Deltă Interioară – 2.413 km2). PN-BmB este format dintr-o salbă de 7 ostroave dunărene mari (cu suprafețe între 242 ha – ostrovul Harapu si 9.727 ha – ostrovul Insula Mică a Brăilei), separate de 7 brațe ale Dunării (hărțile 1 și 2 de la finalul broșurii) ce totalizează o lungime de 149 km curs de apă. Cele 7 ostroave mari sunt formate din 4.466 ha habitate acvatice (grupate în 52 de lacuri interioare cu suprafețe ce variază între 11 ha și 322 ha) și 10.709 ha habitate terestre.

Pescarii din Brăila reuniți într-o asociație

Pescarul Brailean, magazin cu specific pescaresc in care poti gasi o gama variata de articole specifice si nu numai.

Daca sunteti pasionat de pescuit sau activitati outdoor, ati ajuns in locul potrivit! Pescuit Brăila Camuflaj este un magazin cu specific pescăresc situat în Municipiul Brăila, strada I.C.Bratianu nr 128, fiind complet echipat cu toate accesoriile de care aveți nevoie pentru o partidă relaxantă de pescuit în natură.

Magazin cu articole specifice activităților de pescuit și vânătoare.

Meniul nostru reprezintă o combinație de arome danubiene și mediteraneene și un dram de creativitate, rezultând o fuziune între rețete care stau la baza tehnicilor moderne și bucătăriei preparate din produse locale. Pentru mâncărurile noastre am ales ingrediente care se găsesc pe tot parcursul anului pentru a oferi preparate de calitate și prospețime.

PLIMBĂRI PE DUNĂRE LA BRĂILA❗ Când au loc aceste plimbări❓ În zilele de Sâmbăta (cu Nava Lacu Sărat) - începând cu data de 14.04.2022, iar prețul unui bilet fiind de 15 lei/1 bilet. Iar în zile de joi și vineri (cu Nava Chira Chiralina) - începând cu data de 19.05.2022, iar prețul unui bilet fiind de 20 lei/1 bilet. Bine de știut💡 🚤 Cursele cu nava CHIRA CHIRALINA – ce sunt programate în zilele de joi si vineri, au următorul grafic: • Cursa 1: intervalul orar 10:30-11:30. • Cursa 2: intervalul orar 12:00-13:00. Numărul minim de persoane ce pot fi îmbarcate va fi de 17 pasageri iar numărul maxim permis va fi de 25 pasageri. Cursele se vor desfăşura doar dacă sunt minim 17 pasageri❗ Înscrierile pentru cele două curse se fac, de luni până miercuri intre orele 08:30-15:30 pentru săptămâna respectivă, telefonic la tel./fax 0239/613654; Mobil 0753/095046 sau pe email la adresa: stplcap@yahoo.com.  Persoană de contact : Bănică Elena. Pentru înscriere se vor comunica, obligatoriu, următoarele date: • Numele,  prenumele şi  numărul de telefon al persoanei de contact;  • Numărul de persoane şi cursa pentru care se face înscrierea ( 1 sau 2 ). Dacă în intervalul stabilit pentru înscrieri nu s-a întrunit numărul minim de 17 persoane, pentru fiecare cursă, acestea nu se vor efectua, urmând ca fiecare persoană înscrisă să fie înştiinţată telefonic, la numărul comunicat la înscriere.  Înştiinţările se vor face miercurea, în intervalul orar : 15.30-16.30 pentru toate persoanele înscrise. Îmbarcarea pasagerilor se va face din Dana 1 ( in spatele scenei de pe Faleza Dunarii ) si va începe cu 15 minute înainte de fiecare cursă. Accesul pe navă se va face pe bază  biletului de călătorie, la îmbarcarea pentru cursa respectivă. Tariful este 20 lei/persoană pentru o oră de deplasare. 🚤Cursele cu nava LACU SĂRAT – sunt programete în fiecare zi de  sânbătă în intervalul orar 09:30-13:30, conform urmatorului grafic: Cursa 1: interval orar 09:30-10:30. Cursa 2: interval orar 11:00-12:00. Cursa 3: interval orar 12.30-13.30. Numărul minim de persoane ce pot fi îmbarcate va fi de 30 pasageri iar numărul maxim permis va fi de 90 pasageri. Cursele se vor desfăşura doar dacă sunt minim 30 pasageri. Înscrierile pentru cele trei curse se fac de luni până joi intre orele: 08.30-16.30 şi vineri între orele: 08.30-12.00, pentru săptămâna respectivă, telefonic la tel./fax 0239/613654; mobil 0753/095046 sau pe email la adresa: stplcap@yahoo.com. Persoană de contact : Bănică Elena. Pentru înscriere se vor comunica, obligatoriu, următoarele date: • Numele, prenumele şi  numărul de telefon al persoanei de contact;  • Numărul de persoane şi cursa pentru care se face înscrierea (1, 2 sau 3) Dacă în intervalul stabilit pentru înscrieri nu s-a întrunit numărul minim de 30 persoane, pentru fiecare cursă, acestea nu se vor efectua, urmând ca fiecare persoană înscrisă să fie înştiinţată telefonic, la numărul comunicat la înscriere.  Înştiinţările se vor face vinerea, în intervalul orar : 12.00-14.00 pentru toate persoanele înscrise. Îmbarcarea pasagerilor va începe cu 20 minute înainte de fiecare cursă, astfel:  • Cursa 1: în intervalul orar 09.10-09.30; • Cursa 2: în intervalul orar 10.40-11.00; • Cursa 3: în intervalul orar 12.10-12.30. Accesul pe navă se va face pe bază  biletului de călătorie, la îmbarcarea pentru cursa respectivă. Tariful este 15 lei/persoană pentru o oră de deplasare.

Primăria Comunei Chiscani. Comuna se află pe malul Dunării, imediat în amonte de orașul Brăila. Prin comună trec șoselele naționale DN2B, care leagă Brăila de Buzău și DN21, care leagă Brăila de Slobozia. Lângă Vărsătura, din DN22 se ramifică șoseaua județeană DJ212, care trece prin satul de reședință și duce de-a lungul Dunării spre sud către Tichilești, Berteștii de Jos și mai departe la Mihail Kogălniceanu (ultima în județul Ialomița).

Primăria Comunei Gropeni. Comuna este amplasată în partea de est a județului, pe ambele maluri ale brațului Dunării ce delimitează Insula Mare a Brăilei, la o distanță de 24 km de Brăila. Se învecinează la nord cu comuna Tichilești, la vest cu comuna Unirea și la sud cu comuna Tufești. În partea de vest la aproximativ 4 km se afla Drumul European E584, iar în partea de est la aproximativ 1,5 km se întinde în toată splendoarea sa fluviul Dunărea. Există punct de trecere BAC peste Dunăre în Insula Mare a Brăilei. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Chiscani (unde se termină în DN21) și spre sud de Victoria și Mihail Kogălniceanu (ultima în județul Ialomița, unde se termină în DN2A. La Gropeni, din DJ212 se ramifică șoseaua județeană DJ255A, care o leagă spre vest de Unirea (unde se intersectează cu DN21) și Traian (unde se termină în DN2B).

Primăria Comunei Măxineni Prezentare generala Măxineni este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu, Măxineni (reședința) și Voinești. Așezare Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe spre sud către Gemenele. Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și avea în componență doar satul de reședință, cu 1393 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi și o școală mixtă cu 90 de elevi, fondată în 1878. Singura biserică din comună era cea de la mănăstirea Măxineni, construită de domnitorul Țării Românești Matei Basarab în 1638 și întreținută în acel moment de Eforia Spitalelor Civile. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei, funcționau și comuna Corbu (în aceeași plasă), și comuna Latinu, în plasa Vădeni din județul Brăila. Comuna Corbu avea în componență cătunele Corbu și Chioveanu, cu o populație de 1540 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidită în 1868 de locuitori și o școală mixtă cu 73 de elevi (dintre care 9 fete), deschisă în 1870. Comuna Latinu avea în componență satele Latinu Vechi (înființat în 1836) și Latinu Nou (unde s-au mutat în 1861 locuitori din Latinu Vechi în urma inundațiilor produse de râul Buzău), având în total 601 locuitori. În comuna Latinu funcționa o biserică datând din 1865 și o școală mixtă cu 26 de elevi. În 1925, comuna Măxineni avea 1259 de locuitori, iar comuna Corbu — 1065; ambele făceau parte din plasa Măicănești a județului Rm. Sărat. Comuna Latinu avea în componență satele Gurgueți, Latinu Nou, Latinu Vechi, Oancea și Voinești, cu 652 de locuitori; ea făcea parte din plasa Silistraru a județului Brăila. În 1950, comunele Măxineni și Corbu au fost arondate raionului Măicănești din regiunea Putna și apoi (după 1952) din regiunea Galați. În 1956, ele au trecut la raionul Brăila din regiunea Galați, raion din care făcea parte din 1950 comuna Latinu. În 1968, comunele Latinu și Corbu au fost desființate, iar satele Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu și Voinești, care le compuneau, au fost transferate comunei Măxineni. Atracţii turistice În comuna Măxineni se află Mănăstirea Măxineni, clasificată drept monument de arhitectură de interes național. Biserica se afla pe malul Siretului, la 9 km nord-nord-est de satul Măxineni și a fost construită în anii 1636–1637 și refăcută în anii 1859 și 2004. Mănăstirea, atestată pentru întâia dată la 2 septembrie 1637, a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi de lemn, după ce, în timpul unei incursiuni militare, domnitorul Ţării Româneşti remarcase importanţa strategică a zonei. Mănăstirea a fost enumerată de Matei Basarab, în hrisovul solemn de la 27 noiembrie 1640, în rândul marilor ctitorii. Lucrările de construcţie au durat până la 25 iunie 1651, când a avut loc sfinţirea bisericii. În rest, în comuna Măxineni există alte două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură, ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi, delimitat de perimetrul caselor lui Nicolae Chirpac, Ion Dănilă și Virgil Sandu. Celălalt este clasificat ca sit arheologic, aflat la 500 m de gura de vărsare a Buzăului, lângă satul Voinești. Situl cuprinde o așezare și o necropolă datând din secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Primăria Comunei Movila Miresii. Comuna se află în zona centrală a județului și este traversată de șoseaua națională DN22, ce leagă Brăila de Râmnicu Sărat. La Movila Miresii, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ202B, care o leagă spre sud de Traian și spre nord de Gemenele și Scorțaru Nou. Prin extremitatea sudică a comunei trece calea ferată Buzău–Brăila, pe care este deservită de stația Urleasca. Pe teritoriul comunei se află patru lacuri: Lacul Sărat, Seaca, Lutu Alb și Opreanu.

Primăria Comunei Stăncuța Despre comuna Stăncuța Numele localitatilor aflate in administratie: Stanca, Polizeşti, Cuza-Vodă Asezarea geografica: Localitatea este situată în partea de sud-est a judeţului Brăila, în lunca Dunării, la o distanţă de 45 km de Municipiul Brăila. Activitati specifice zonei: Piscicultură, Cultura orezului, Cultura cerealelor, Silvicultură, Apicultură, Creşterea animalelor, Agroturism. Obiective turistice: Fluviul Dunărea, Braţul Cremenea, Insula Crăcănel, Braţul Orbu, Insula Orbu, Braţul Vâlciu. Proiecte de investitii: • Revitalizarea și valorificarea identității comunitare prin amenajarea unui punct de informare în localitatea Stăncuța • Reabilitare drumuri și trotuare în localitatea Cuza-Vodă • Pod pe drum agricol peste Râul Călmățui în localitatea Cuza-Vodă, comuna Stăncuța • Reabilitare și lucrări de consolidare la biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" în localitatea Stăncuța • Amenajarea unui adăpost pescăresc în comuna Stăncuța, județul Brăila, în scopul susținerii dezvoltării infrastructurii și serviciilor specifice sectorului pescăresc • Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brăila • Canalizare în sistem centralizat și stație de epurare în localitatea Stăncuța - în curs de execuție • Dezvoltarea activității de piscicultură în cadrul Asociației Pescarilor Stăncuța • Înființarea unui sistem de alimentare cu apă potabilă în lungime de 4600 ml în localitatea Stanca și Polizești.

Primăria Comunei Traian. Scurt istoric Traian (în trecut, Muftiu) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brăila, Muntenia, România. Între anii 1417-1829 a făcut parte din Raiaua Brăila (Kaza Ibrail) a Imperiului Otoman. Satul își are originile în perioada otomană a raialei Brăilei. Atunci, se numea Muftiu, de la rangul muftiului Deli-Mola, un ajutor al pașei de la Brăila. Satul a luat numele de Traian după ce a revenit Țării Românești după războiul ruso-turc din 1828–1829. La sfârșitul secolului al XIX-lea, era un sat al comunei Silistraru și avea 564 de locuitori; în sat existau o biserica și o școală mixtă înființată în 1882. Satul s-a desprins de comuna Silistraru în 1913, formând comuna Traian. Una din personalitățile provenite din acest sat este generalul Eugen Bădălan. Oportunități turistice Pe raza localitpșii Traian se afla puncte geografice de interes turistic, Consiliul Local și Primăria fiind direct implicați în promovarea acestora cu scopul de a determina creșterea numărului de turiști și a interesului manifestat pentru aceste puncte de atracție. Dintre cele mai interesante atracții turistice amintim: • Existența parcurilor naturale Natura 2000 pe Valea Iencii; • Existența fondurilor de vânătoare: mistreți, căprioare, iepuri.

Primăria Comunei Tudor Vladimirescu Despre Tudor Vladimirescu este o comună în judeţul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Comăneasca, Scorţaru Vechi şi Tudor Vladimirescu (reşedinţa). Așezare Comuna se află în zona central-nordică a judeţului. Satele ei se întind de-a lungul şoselei DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. În satul Scorţaru Vechi, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ255A, care duce spre sud către Traian (DN2B), Unirea (DN21) şi Gropeni. Istorie La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vădeni a judeţului Brăila şi era alcătuită doar din satul Tudor Vladimirescu, înfiinţat odată cu împroprietărirea însurăţeilor, în 1879. Comuna avea 899 de locuitori şi în ea funcţionau o biserică ridicată de locuitori în 1884 şi o şcoală mixtă înfiinţată în 1882 Celelalte două sate, Comăneasca şi Scorţaru Vechi, împreună cu satul Lutu Alb, formau comuna Scorţaru Vechi (Mola), cu 937 de locuitori. În comuna Scorţaru Vechi se aflau o şcoală cu 60 de elevi, deschisă ca şcoală de băieţi în 1865 şi devenită mixtă în 1880, precum şi o biserică ridicată de locuitori în 1873. În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Silistraru a aceluiaşi judeţ. Comuna Tudor Vladimirescu (formată din satul omonim) avea 1374 de locuitori Comuna Scorţaru Vechi avea în componenţă satele Comăneasca, Lutu Alb şi Scorţaru Vechi, şi era locuită de 1349 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Brăila al regiunii Galaţi. În 1968, comuna Tudor Vladimirescu a înglobat şi satele comunelor Scorţaru Vechi şi Cazasu, care au fost desfiinţate. Comuna a revenit atunci la judeţul Brăila (reînfiinţat). Satul Cazasu a făcut parte din comună până în 2003, când s-a desprins pentru a forma o comună de sine stătătoare.

Primăria Comunei Vădeni. Comuna se află în extremitatea nord-estică a județului, la vărsarea Siretului în Dunăre, între orașele Brăila și Galați, cu care se învecinează. Este traversată de șoseaua națională DN2B, ce leagă Brăila de Galați, precum și de șoseaua națională DN22B, care îndeplinește același rol. Din DN2B, lângă satul Vădeni se ramifică șoseaua județeană DJ221B, care duce tot la Brăila. Prin comună trece și calea ferată Brăila-Galați, care este deservită de stațiile Baldovinești, Vădeni și Zagna Vădeni.

Primăria Comunei Viziru Viziru este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Lanurile și Viziru (reședința). Comuna este traversată de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. Între anii 1417-1829 a făcut parte din Raiaua Brăila (Kaza Ibrail) a Imperiului Otoman. Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Viziru făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată din satele Viziru, Grozești, Giurgeni, Bajani, Tâmpu, Târlele, Țăcău și Cojocari, cu o populație de 4284 locuitori. Pe teritoriul ei funcționau o moară cu aburi, o școală deschisă în 1837 ca școală de băieți și devenită mixtă în 1862, și trei biserici ortodoxe — una construită între 1850–1862 de locuitori și doamna lui Ipsilanti, alta înființată în 1874 de locuitori și o alta înființată în 1869 de proprietarul Petru Conte de Roma. În 1925, comuna Viziru era reședința plășii Viziru și avea în compunere satele Golășeii Noi și Viziru, precum și cătunele Bou, Frecăței și Țăcău, având în total 5602 locuitori. În 1931, satul Golășei s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Însurăței și apoi (după 1960) în raionul Brăila din regiunea Galați, în 1964 comuna și satul Golășei luând numele de Lanurile. În 1968, comunele au redevenit parte a județului Brăila, iar comuna Lanurile a fost din nou desființată și inclusă în comuna Viziru. Așezare Comuna este așezată pe paralela 45° latitudine nordică și 27°43’ longitudine estică la 37 km sud de municipiul Brăila și 15 km vest de Dunăre. Se învecinează la nord cu satul Lanurile, la sud cu orașul Însurăței, la est cu comunele Gropeni și Tufești, iar la vest cu comuna Bordei Verde. Prin Viziru trece drumul național DN21 Brăila–Slobozia. La Viziru, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ211A, care duce spre nord-vest către Bordei Verde și spre sud către Stăncuța. Altitudinea este între 20–24 m. Relieful este relativ uniform, reprezentat prin câmpuri netede, întinse, având zone cu predominare culturi cerealiere.

Primăria Municipiului Brăila.  Situat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana, judetul Braila se intinde pe o suprafata de 4765,8 kmp. Resedinta administrativa, orasul Braila, unul dintre cele mai mari porturi din Romania, este situata la 200 km nord-est de Bucuresti. Braila se situeaza la 46°16’17” latitudine nordica si 27°58’33” longitudine estica. Campia este forma de relief predominanta, peisajul Brailei fiind monoton si fara bariere naturale. In zona se gasesc cai de transport accesibile, in pricipal Dunarea care face din Braila o poarta catre lume. Climatul este temperat – continental, cu o temperatura medie de 11,1° C, cu veri uscate si ierni reci. Flora si fauna sunt specifice regiunii de campie. Stepa, odata intinzandu-se la nesfarsit, a fost transformata in teren agricol, judetul Braila fiind unul din cele mai dezvoltate judete din Romania, din punct de vedere al agriculturii. La granita de nord, judetul Braila cuprinde o parte din raul Siret, in timp ce in partea de sud se afla Campia Baraganului. La vest se afla o mica parte din Campia Salcioara si Campia Buzaului, iar la est se intinde Insula Mica a Brailei.

Deschiderea Hotel Rebis International in anul 2013 a avut ca scop oferirea unei unitati de cazare de 3 ⭐ unde iti poti petrece vacanta intr-o atmosfera calda atat pentru turistii straini, cat si pentru cei romani. Avand in vedere tipul unitatilor de cazare existente in statiunea Lacu Sarat care au un nivel de confort ce se incadreaza la categoria 2*, Hotel Rebis International este singurul hotel ce ofera o gama larga de servicii de cea mai inalta calitate din statiune, unitate de cazare ce se incadreaza la categoria 3* (trei stele). Rebis International este destinatia ideala pentru recreere, venirea in Statiunea Lacu Sarat pentru realizarea unor tratamente si pentru orice sejur de afaceri sau intalniri de afaceri. Sursa: Hotel Rebis International

Situat într-o locaţia discretă, ferită de zgomotul oraşului, amplasat chiar pe malul Dunării, cu un design modern şi un meniu atent alcătuit, Restaurantul "Nemo" te așteaptă să îi calci pragul pentru a avea o experienţă culinară de neuitat.

Pădurea Camenița este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier), situată în județul Brăila, pe teritoriul administrativ al comunei Șuțești.[2] Rezervația naturală aflată în partea nordică a satului Șuțești, are o suprafață de 1,30 ha, și reprezintă o zonă forestieră, acoperită cu vegetație din categoria pădurilor de foioase. Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Cameni%C8%9Ba

Lacul Jirlău este un liman fluviatil, localizat în partea de vest a Câmpiei Brăilei. S-a format în apropierea râului Buzău prin bararea cursului numit Valea Mare, cunoscut local sub numele de Valea Boului. Traversat printr-un rambleu feroviar (tronsonul de cale ferată Făurei–Tecuci) în lungime de peste 1,2 km, lacul este divizat în două părți, fapt ce a determinat o evoluție diferențiată, provocând instalarea vegetației stuficole și apariția proceselor de eutrofizare, în partea estică, iar din analiza imaginilor satelitare se constată apariția acestor fenomene și în partea vestică, sub formă insulară. Lacul Jirlău a fost amenajat în scopuri piscicole. Pe malul lacului se află localitățile Jirlău și Drogu. sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Jirl%C4%83u

RIVERTRANS SRL - Magazin cu specific pescaresc