Institutions

Asociatia „Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare Durabila” Braila, este organizatia constituita in anul 2005, la initiativa Consiliului Judetean Braila, la care au aderat consilile locale de pe raza judetului Braila. Asociatia este o entitate juridica de drept privat ce are in prezent 35 de membri si promoveaza interesele colectivitatilor locale din judetul Braila in contextul stabilirii relatiilor de cooperare cu institutii publice si private din tara si strainatate, precum si a practicilor si conceptelor europene pentru dezvoltare durabila. Asociatia C.I.D.I.E.D.D. Braila furnizeaza autoritatilor publice locale si companiilor private o gama complexa de servicii dupa cum urmeaza: elaborarea studiilor, planurilor si strategiilor de dezvoltare a comunitatilor locale, regionale; elaborarea cererilor de finantare in vederea accesarii fondurilor de la Comunitatea Europeana sau din partea Guvernului Romaniei; acordarea de consultanta si asistenta tehnica tuturor entitatilor locale si regionale in vederea accesarii si implementarii de programe cu finantare nerambursabila/rambursabila; management de proiect; informare privind toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene; formare profesionala a adultilor; realizarea Buletinului Informativ lunar pentru administratiile publice locale si IMM-uri; organizarea de cursuri, seminarii, conferinte, schimburi de experienta si nu numai, in domeniul administratiei publice locale prin abordarea problemelor legate de dezvoltarea locala si regionala in cadrul politicii comunitare.

Asociatia "Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila este o organizație non-guvernamentală și non-profit, cu personalitate juridică, ce s-a constituit în anul 2011 cu scopul susținerii dezvoltării integrate a Zonei Pescărești a județului Brăila.

"Județul Brăila este situat în sud-estul Romaniei, în Câmpia Română și se întinde pe o suprafață de 4766 km pătrați, Insula Mare a Brăilei reprezintând 2% din suprafața întregii țări. Cu o terasă și un chei natural la care se adaugă malul adânc al fluviului din dreptul orasului, Brăila a fost primul port maritim al Dunării, devenind, la peste 100 de ani de la amenajarea Brațului Sulina, ultimul loc de acostare al navelor maritime, sosite din orice colț al lumii. Conform tratatului Codex Latinus Parisinus, Brăila este prezentată ca Baradigo “loc deșert în care locuiesc numai pescarii”, aceasta fiind una din formele numelui ilustrat în hărțile vremurilor. Județul Brăila poate oferi turișitlor veritabile atracții cum ar fi un fond peisagistic de pescuit și de vânatoare, agreement pe Dunăre și în zonele protejate, gastronomie pescărească și specifică etniilor ce s-au stabilit de-a lungul vremurilor în oraș, manifestari culturale, etnografice și de folclor și nu numai."

Pescarii din Brăila reuniți într-o asociație

Primăria Comunei Chiscani. Comuna se află pe malul Dunării, imediat în amonte de orașul Brăila. Prin comună trec șoselele naționale DN2B, care leagă Brăila de Buzău și DN21, care leagă Brăila de Slobozia. Lângă Vărsătura, din DN22 se ramifică șoseaua județeană DJ212, care trece prin satul de reședință și duce de-a lungul Dunării spre sud către Tichilești, Berteștii de Jos și mai departe la Mihail Kogălniceanu (ultima în județul Ialomița).

Primăria Comunei Gropeni. Comuna este amplasată în partea de est a județului, pe ambele maluri ale brațului Dunării ce delimitează Insula Mare a Brăilei, la o distanță de 24 km de Brăila. Se învecinează la nord cu comuna Tichilești, la vest cu comuna Unirea și la sud cu comuna Tufești. În partea de vest la aproximativ 4 km se afla Drumul European E584, iar în partea de est la aproximativ 1,5 km se întinde în toată splendoarea sa fluviul Dunărea. Există punct de trecere BAC peste Dunăre în Insula Mare a Brăilei. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Chiscani (unde se termină în DN21) și spre sud de Victoria și Mihail Kogălniceanu (ultima în județul Ialomița, unde se termină în DN2A. La Gropeni, din DJ212 se ramifică șoseaua județeană DJ255A, care o leagă spre vest de Unirea (unde se intersectează cu DN21) și Traian (unde se termină în DN2B).

Primăria Comunei Măxineni Prezentare generala Măxineni este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu, Măxineni (reședința) și Voinești. Așezare Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe spre sud către Gemenele. Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și avea în componență doar satul de reședință, cu 1393 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi și o școală mixtă cu 90 de elevi, fondată în 1878. Singura biserică din comună era cea de la mănăstirea Măxineni, construită de domnitorul Țării Românești Matei Basarab în 1638 și întreținută în acel moment de Eforia Spitalelor Civile. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei, funcționau și comuna Corbu (în aceeași plasă), și comuna Latinu, în plasa Vădeni din județul Brăila. Comuna Corbu avea în componență cătunele Corbu și Chioveanu, cu o populație de 1540 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidită în 1868 de locuitori și o școală mixtă cu 73 de elevi (dintre care 9 fete), deschisă în 1870. Comuna Latinu avea în componență satele Latinu Vechi (înființat în 1836) și Latinu Nou (unde s-au mutat în 1861 locuitori din Latinu Vechi în urma inundațiilor produse de râul Buzău), având în total 601 locuitori. În comuna Latinu funcționa o biserică datând din 1865 și o școală mixtă cu 26 de elevi. În 1925, comuna Măxineni avea 1259 de locuitori, iar comuna Corbu — 1065; ambele făceau parte din plasa Măicănești a județului Rm. Sărat. Comuna Latinu avea în componență satele Gurgueți, Latinu Nou, Latinu Vechi, Oancea și Voinești, cu 652 de locuitori; ea făcea parte din plasa Silistraru a județului Brăila. În 1950, comunele Măxineni și Corbu au fost arondate raionului Măicănești din regiunea Putna și apoi (după 1952) din regiunea Galați. În 1956, ele au trecut la raionul Brăila din regiunea Galați, raion din care făcea parte din 1950 comuna Latinu. În 1968, comunele Latinu și Corbu au fost desființate, iar satele Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu și Voinești, care le compuneau, au fost transferate comunei Măxineni. Atracţii turistice În comuna Măxineni se află Mănăstirea Măxineni, clasificată drept monument de arhitectură de interes național. Biserica se afla pe malul Siretului, la 9 km nord-nord-est de satul Măxineni și a fost construită în anii 1636–1637 și refăcută în anii 1859 și 2004. Mănăstirea, atestată pentru întâia dată la 2 septembrie 1637, a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi de lemn, după ce, în timpul unei incursiuni militare, domnitorul Ţării Româneşti remarcase importanţa strategică a zonei. Mănăstirea a fost enumerată de Matei Basarab, în hrisovul solemn de la 27 noiembrie 1640, în rândul marilor ctitorii. Lucrările de construcţie au durat până la 25 iunie 1651, când a avut loc sfinţirea bisericii. În rest, în comuna Măxineni există alte două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură, ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi, delimitat de perimetrul caselor lui Nicolae Chirpac, Ion Dănilă și Virgil Sandu. Celălalt este clasificat ca sit arheologic, aflat la 500 m de gura de vărsare a Buzăului, lângă satul Voinești. Situl cuprinde o așezare și o necropolă datând din secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Primăria Comunei Movila Miresii. Comuna se află în zona centrală a județului și este traversată de șoseaua națională DN22, ce leagă Brăila de Râmnicu Sărat. La Movila Miresii, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ202B, care o leagă spre sud de Traian și spre nord de Gemenele și Scorțaru Nou. Prin extremitatea sudică a comunei trece calea ferată Buzău–Brăila, pe care este deservită de stația Urleasca. Pe teritoriul comunei se află patru lacuri: Lacul Sărat, Seaca, Lutu Alb și Opreanu.

Primăria Comunei Stăncuța Despre comuna Stăncuța Numele localitatilor aflate in administratie: Stanca, Polizeşti, Cuza-Vodă Asezarea geografica: Localitatea este situată în partea de sud-est a judeţului Brăila, în lunca Dunării, la o distanţă de 45 km de Municipiul Brăila. Activitati specifice zonei: Piscicultură, Cultura orezului, Cultura cerealelor, Silvicultură, Apicultură, Creşterea animalelor, Agroturism. Obiective turistice: Fluviul Dunărea, Braţul Cremenea, Insula Crăcănel, Braţul Orbu, Insula Orbu, Braţul Vâlciu. Proiecte de investitii: • Revitalizarea și valorificarea identității comunitare prin amenajarea unui punct de informare în localitatea Stăncuța • Reabilitare drumuri și trotuare în localitatea Cuza-Vodă • Pod pe drum agricol peste Râul Călmățui în localitatea Cuza-Vodă, comuna Stăncuța • Reabilitare și lucrări de consolidare la biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" în localitatea Stăncuța • Amenajarea unui adăpost pescăresc în comuna Stăncuța, județul Brăila, în scopul susținerii dezvoltării infrastructurii și serviciilor specifice sectorului pescăresc • Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brăila • Canalizare în sistem centralizat și stație de epurare în localitatea Stăncuța - în curs de execuție • Dezvoltarea activității de piscicultură în cadrul Asociației Pescarilor Stăncuța • Înființarea unui sistem de alimentare cu apă potabilă în lungime de 4600 ml în localitatea Stanca și Polizești.

Primăria Comunei Traian. Scurt istoric Traian (în trecut, Muftiu) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brăila, Muntenia, România. Între anii 1417-1829 a făcut parte din Raiaua Brăila (Kaza Ibrail) a Imperiului Otoman. Satul își are originile în perioada otomană a raialei Brăilei. Atunci, se numea Muftiu, de la rangul muftiului Deli-Mola, un ajutor al pașei de la Brăila. Satul a luat numele de Traian după ce a revenit Țării Românești după războiul ruso-turc din 1828–1829. La sfârșitul secolului al XIX-lea, era un sat al comunei Silistraru și avea 564 de locuitori; în sat existau o biserica și o școală mixtă înființată în 1882. Satul s-a desprins de comuna Silistraru în 1913, formând comuna Traian. Una din personalitățile provenite din acest sat este generalul Eugen Bădălan. Oportunități turistice Pe raza localitpșii Traian se afla puncte geografice de interes turistic, Consiliul Local și Primăria fiind direct implicați în promovarea acestora cu scopul de a determina creșterea numărului de turiști și a interesului manifestat pentru aceste puncte de atracție. Dintre cele mai interesante atracții turistice amintim: • Existența parcurilor naturale Natura 2000 pe Valea Iencii; • Existența fondurilor de vânătoare: mistreți, căprioare, iepuri.

Primăria Comunei Tudor Vladimirescu Despre Tudor Vladimirescu este o comună în judeţul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Comăneasca, Scorţaru Vechi şi Tudor Vladimirescu (reşedinţa). Așezare Comuna se află în zona central-nordică a judeţului. Satele ei se întind de-a lungul şoselei DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. În satul Scorţaru Vechi, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ255A, care duce spre sud către Traian (DN2B), Unirea (DN21) şi Gropeni. Istorie La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vădeni a judeţului Brăila şi era alcătuită doar din satul Tudor Vladimirescu, înfiinţat odată cu împroprietărirea însurăţeilor, în 1879. Comuna avea 899 de locuitori şi în ea funcţionau o biserică ridicată de locuitori în 1884 şi o şcoală mixtă înfiinţată în 1882 Celelalte două sate, Comăneasca şi Scorţaru Vechi, împreună cu satul Lutu Alb, formau comuna Scorţaru Vechi (Mola), cu 937 de locuitori. În comuna Scorţaru Vechi se aflau o şcoală cu 60 de elevi, deschisă ca şcoală de băieţi în 1865 şi devenită mixtă în 1880, precum şi o biserică ridicată de locuitori în 1873. În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Silistraru a aceluiaşi judeţ. Comuna Tudor Vladimirescu (formată din satul omonim) avea 1374 de locuitori Comuna Scorţaru Vechi avea în componenţă satele Comăneasca, Lutu Alb şi Scorţaru Vechi, şi era locuită de 1349 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Brăila al regiunii Galaţi. În 1968, comuna Tudor Vladimirescu a înglobat şi satele comunelor Scorţaru Vechi şi Cazasu, care au fost desfiinţate. Comuna a revenit atunci la judeţul Brăila (reînfiinţat). Satul Cazasu a făcut parte din comună până în 2003, când s-a desprins pentru a forma o comună de sine stătătoare.

Primăria Comunei Vădeni. Comuna se află în extremitatea nord-estică a județului, la vărsarea Siretului în Dunăre, între orașele Brăila și Galați, cu care se învecinează. Este traversată de șoseaua națională DN2B, ce leagă Brăila de Galați, precum și de șoseaua națională DN22B, care îndeplinește același rol. Din DN2B, lângă satul Vădeni se ramifică șoseaua județeană DJ221B, care duce tot la Brăila. Prin comună trece și calea ferată Brăila-Galați, care este deservită de stațiile Baldovinești, Vădeni și Zagna Vădeni.

Primăria Comunei Viziru Viziru este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Lanurile și Viziru (reședința). Comuna este traversată de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. Între anii 1417-1829 a făcut parte din Raiaua Brăila (Kaza Ibrail) a Imperiului Otoman. Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Viziru făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată din satele Viziru, Grozești, Giurgeni, Bajani, Tâmpu, Târlele, Țăcău și Cojocari, cu o populație de 4284 locuitori. Pe teritoriul ei funcționau o moară cu aburi, o școală deschisă în 1837 ca școală de băieți și devenită mixtă în 1862, și trei biserici ortodoxe — una construită între 1850–1862 de locuitori și doamna lui Ipsilanti, alta înființată în 1874 de locuitori și o alta înființată în 1869 de proprietarul Petru Conte de Roma. În 1925, comuna Viziru era reședința plășii Viziru și avea în compunere satele Golășeii Noi și Viziru, precum și cătunele Bou, Frecăței și Țăcău, având în total 5602 locuitori. În 1931, satul Golășei s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Însurăței și apoi (după 1960) în raionul Brăila din regiunea Galați, în 1964 comuna și satul Golășei luând numele de Lanurile. În 1968, comunele au redevenit parte a județului Brăila, iar comuna Lanurile a fost din nou desființată și inclusă în comuna Viziru. Așezare Comuna este așezată pe paralela 45° latitudine nordică și 27°43’ longitudine estică la 37 km sud de municipiul Brăila și 15 km vest de Dunăre. Se învecinează la nord cu satul Lanurile, la sud cu orașul Însurăței, la est cu comunele Gropeni și Tufești, iar la vest cu comuna Bordei Verde. Prin Viziru trece drumul național DN21 Brăila–Slobozia. La Viziru, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ211A, care duce spre nord-vest către Bordei Verde și spre sud către Stăncuța. Altitudinea este între 20–24 m. Relieful este relativ uniform, reprezentat prin câmpuri netede, întinse, având zone cu predominare culturi cerealiere.

Primăria Municipiului Brăila.  Situat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana, judetul Braila se intinde pe o suprafata de 4765,8 kmp. Resedinta administrativa, orasul Braila, unul dintre cele mai mari porturi din Romania, este situata la 200 km nord-est de Bucuresti. Braila se situeaza la 46°16’17” latitudine nordica si 27°58’33” longitudine estica. Campia este forma de relief predominanta, peisajul Brailei fiind monoton si fara bariere naturale. In zona se gasesc cai de transport accesibile, in pricipal Dunarea care face din Braila o poarta catre lume. Climatul este temperat – continental, cu o temperatura medie de 11,1° C, cu veri uscate si ierni reci. Flora si fauna sunt specifice regiunii de campie. Stepa, odata intinzandu-se la nesfarsit, a fost transformata in teren agricol, judetul Braila fiind unul din cele mai dezvoltate judete din Romania, din punct de vedere al agriculturii. La granita de nord, judetul Braila cuprinde o parte din raul Siret, in timp ce in partea de sud se afla Campia Baraganului. La vest se afla o mica parte din Campia Salcioara si Campia Buzaului, iar la est se intinde Insula Mica a Brailei.